Atenționare DNSC și ING: noi metode de fraudă vizează firmele. Apeluri false în numele ANAF și atacuri phishing
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și ING Bank avertizează asupra unor noi tentative de fraudă care vizează tot mai frecvent persoanele juridice din România.
Este vorba despre două metode principale:
- atacuri de tip phishing, prin care victimele sunt îndemnate să își actualizeze urgent datele;
- apeluri telefonice false (spoofing), în care infractorii pretind că sunt reprezentanți ai Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În cazul phishing-ului, victimele primesc e-mailuri, SMS-uri sau mesaje pe rețele sociale care par legitime și sunt construite pentru a crea panică – de tipul „contul va fi blocat”. Acestea conțin link-uri către site-uri clonă, unde utilizatorii sunt determinați să introducă date bancare, parole sau coduri de securitate.
Specialiștii avertizează că aceste site-uri sunt controlate integral de atacatori, iar datele colectate sunt folosite pentru acces neautorizat la conturi și tranzacții frauduloase.
În paralel, a fost identificată o campanie intensă de apeluri telefonice false în numele ANAF. În acest scenariu, victimele sunt anunțate că au de primit bani – „rambursări de taxe” sau „sume de recuperat” – și sunt îndemnate să acceseze link-uri sau să instaleze aplicații de control la distanță.
Prin aplicații precum AnyDesk sau AirDroid, infractorii pot obține acces direct la telefon și la conturile bancare, inițiind ulterior transferuri de bani.
Experții subliniază că, în majoritatea cazurilor, fraudele reușesc prin manipularea victimelor, nu prin spargerea sistemelor informatice.
Pentru a evita astfel de situații, autoritățile recomandă:
- să nu luați decizii financiare în grabă;
- să nu instalați aplicații la solicitarea unor persoane necunoscute;
- să nu introduceți date bancare în urma unor apeluri sau mesaje;
- să verificați informațiile doar prin canale oficiale;
- să accesați manual site-urile instituțiilor, nu prin link-uri primite.
Specialiștii atrag atenția că infractorii folosesc tehnici de inginerie socială, mizând pe emoții și urgență pentru a păcăli victimele.
