Ajun de Mărțișor: Tradiții, superstiții și obiceiuri pentru ultima zi de februarie

28 februarie marchează ultima zi a iernii calendaristice, iar în tradiția populară este momentul pregătirilor pentru una dintre cele mai îndrăgite sărbători românești – Mărțișorul.

În satele de odinioară, ajunul de 1 Martie era o zi dedicată curățeniei și pregătirii pentru primăvară. Se spunea că așa cum îți găsește casa și sufletul Mărțișorul, așa îți va merge tot anul.

Ce se făcea pe 28 februarie, în tradiția populară

• Se făcea curățenie generală în gospodărie, pentru a alunga energia iernii.

• Femeile pregăteau șnururile alb-roșii și talismanele ce urmau să fie dăruite a doua zi.

• În unele zone, se rosteau rugăciuni sau dorințe pentru sănătate și belșug.

Șnurul alb-roșu era considerat o amuleță de protecție, iar confecționarea lui avea o încărcătură simbolică – albul reprezenta puritatea și începutul, iar roșul viața și energia.

Superstiții legate de finalul lunii februarie

Se spune că este bine ca în această zi:

• Să nu porți haine închise la culoare, pentru a întâmpina primăvara cu lumină;

• Să eviți certurile, pentru a nu duce tensiunile în luna martie;

• Să îți pui o dorință la apus, considerat moment de trecere între anotimpuri.

Ajunul Mărțișorului este văzut simbolic ca granița dintre iarnă și primăvară, un timp al reînnoirii și al speranței.

Mâine, 1 Martie, șnurul alb-roșu va fi purtat ca simbol al norocului și al unui nou început, dar pentru mulți români, pregătirea începe încă din această seară.