Comisia Europeană, pesimistă în privința creșterii economiei României! Vești proaste și despre deficit
Comisia Europeană (CE) și-a corectat așteptările în ceea ce privește creșterea economiei românești. Instituția a coborît mult, de la 3,3% la 1,4%, estimările referitoare la acest capitol, ca urmare a contribuţiei negative a exporturilor la avansul Produsului Intern Brut (PIB). Iar tendința se va menține și în 2025. Inițial se vorbea despre o accelerare de 3,1%, care acum a ajuns la 2,5%.
”Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie.
În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală.
Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe şi a exporturilor, o nouă relaxare a condiţiilor financiare, consumul privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private vor duce la creşterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 şi cu 2,9% în 2026”, precizează CE.
Vești proaste și despre deficit: statul are cheltuieli mai mari
Veștile proaste nu se opresc, din păcate, aici. CE avertizează că deficitul bugetar al țării noastre va urca până la 8% din PIB în 2024 şi va rămâne la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025. Cauza? Majorarea cheltuielilor guvernamentale.
”Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta”, se mai arată în raport.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat de curând că în România are loc o creștere a inflației la final de an. Acesta a precizat că orice ajustare făcută în zona inflației înseamnă o ”strângere a curelei” deoarece pentru reducerea deficitului extern şi a deficitului public trebuie să fie adaptat consumul intern la nivelul producţiei.
