Tradiții de Sâmbăta Mare din diferite regiuni ale țării!

Sâmbăta Mare este ultima zi de post și tăcere dinaintea marii sărbători a Învierii. În toată țara, această zi vine cu obiceiuri frumoase, multe păstrate cu sfințenie din generație în generație. Fiecare regiune are farmecul ei – de la ritualuri gospodărești la gesturi încărcate de semnificație spirituală.

Hai să descoperim cum se trăiește Sâmbăta Mare în diferite colțuri ale României:

Moldova: ziua curățeniei și a pregătirilor finale

În satele din Moldova, Sâmbăta Mare este dedicată curățeniei finale în gospodărie. Se șterg icoanele, se întinde masa, se scoate zestrea și se pregătesc hainele de sărbătoare. Tot acum se fierb ouăle, se coc cozonacii și se pregătește pasca.

Un obicei vechi este „mersul cu pasca” – femeile duc la biserică mâncare pentru sfințit: ouă, cozonac, vin, pască și un miel din aluat, numit uneori „agnus”.

Bucovina: liniște, rugăciune și respect pentru cei plecați

În această zonă, Sâmbăta Mare e o zi mai tăcută, plină de solemnitate. Gospodinele pun ultimul strat de alb peste case, iar în cimitire se curăță mormintele și se aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți.

Un obicei frumos este ca, în noaptea Învierii, să se lase o bucată din pască și un ou roșu „pentru morți” – un semn că nu au fost uitați.

Transilvania: coșul pascal și clopotele tăcerii

În multe sate transilvănene, gospodarii pregătesc în Sâmbăta Mare coșul pascal, care este dus la biserică pentru sfințire. Acesta conține ouă roșii, pască, vin, miel, sare, ceapă verde – fiecare cu simbolul său.

Tot în această zi, clopotele nu se mai trag, în semn de doliu pentru moartea Mântuitorului. Ele vor răsuna din nou doar la miezul nopții, la Înviere.

Oltenia: pasca cu brânză și focul de la miezul nopții

În Oltenia, femeile pregătesc pasca tradițională cu brânză dulce și stafide, decorată cu aluat în formă de cruce. În unele sate, tinerii adună lemne și pregătesc „focul Învierii” care va fi aprins în curtea bisericii la miezul nopții.

Este un moment așteptat de întreaga comunitate, care simbolizează alungarea întunericului și primirea luminii divine.

Maramureș: pregătiri în tihnă și păstrarea portului popular

Aici, Sâmbăta Mare este despre tihnă, rânduială și respect față de tradiție. Gospodinele pregătesc cu grijă coșul pentru Înviere, iar în multe zone, oamenii vin la slujbă în straie populare, cusute manual.

Se spune că, în Maramureș, fiecare Paște are mirosul copilăriei: cozonaci, fum de lemne, haine curate și icoane lustruite.

Sursa foto: Kanal D