„Vă sunăm de la bancă”. Noua metodă prin care infractorii încearcă să fure banii din conturi

Poliția Română avertizează asupra creșterii tentativelor de fraudă informatică prin apeluri telefonice, metodă cunoscută sub denumirea de „vishing” sau „voice phishing”. Infractorii se folosesc de tehnici de manipulare psihologică pentru a câștiga încrederea victimelor și pentru a obține acces la conturile lor bancare.

Polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au implementat o serie de măsuri pentru limitarea fenomenului, însă autoritățile atrag atenția că vigilența utilizatorilor rămâne una dintre cele mai importante forme de protecție.

Spre deosebire de atacurile informatice clasice, în care sunt exploatate vulnerabilități tehnice, fraudele de tip „vishing” se bazează în principal pe inginerie socială. Practic, infractorii încearcă să manipuleze victima astfel încât aceasta să furnizeze chiar ea informații confidențiale sau să autorizeze operațiuni financiare.

Escrocii se dau drept angajați ai băncii

În cele mai multe cazuri, victima este sunată de persoane care pretind că sunt angajați ai unei instituții bancare, ai unui departament de securitate, ai unei companii de procesare a plăților sau chiar ai unei autorități publice.

Discuțiile sunt purtate aparent profesionist, cel mai adesea în limba engleză, dar și în limba română. Persoanele de la celălalt capăt al firului folosesc termeni specifici domeniului financiar și încearcă să creeze impresia că efectuează o verificare de rutină sau că gestionează un incident de securitate.

Pentru a face povestea credibilă, infractorii susțin că au fost identificate tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte țări, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui dispozitiv nou sau atacuri cibernetice.

Uneori, victimele sunt informate că anumite operațiuni au fost blocate temporar și că trebuie să își confirme identitatea pentru a evita pierderea banilor.

Scenariile sunt construite astfel încât să provoace panică și sentimentul unei urgențe, determinând victima să acționeze rapid, fără să mai verifice dacă apelul este real.

Numărul de telefon poate fi falsificat

Unul dintre instrumentele folosite de infractori este Caller ID Spoofing, tehnologie prin care numărul afișat pe telefonul victimei poate fi falsificat.

Astfel, pe ecran poate apărea un număr care pare legitim sau chiar unul asociat unei instituții financiare. Pot fi utilizate numere din România sau din alte state membre ale Uniunii Europene, tocmai pentru a reduce suspiciunile persoanei contactate.

În realitate, apelul poate fi inițiat din orice parte a lumii prin servicii de telefonie prin internet (VoIP) sau platforme specializate.

Unii infractori lucrează în echipă

Poliția atrage atenția că, în numeroase situații, autorii nu acționează singuri. Fiecare membru al grupării poate avea un rol bine stabilit.

Unul dintre infractori poate induce panica, insistând asupra gravității situației și a riscului ca banii să fie pierduți, în timp ce un altul poate adopta o atitudine calmă și se poate prezenta drept specialist în securitate sau consultant capabil să „rezolve problema”.

Alternarea presiunii cu o aparentă atitudine de ajutor are rolul de a reduce capacitatea victimei de a analiza situația și de a-i crește încrederea în interlocutor.

Ce date încearcă să obțină

Scopul final este obținerea informațiilor sau aprobărilor care permit accesarea conturilor și efectuarea unor operațiuni financiare.

Infractorii pot solicita coduri OTP primite prin SMS, coduri generate de aplicațiile de autentificare, parole, coduri PIN, datele cardului bancar și codul CVV/CVC. În alte cazuri, victimele sunt convinse să aprobe notificări apărute în aplicațiile bancare.

O altă metodă este convingerea persoanei să instaleze aplicații de acces la distanță pe telefon sau calculator. Odată instalate, acestea le pot permite infractorilor să controleze dispozitivul și să efectueze operațiuni financiare în numele victimei.

Pentru a face înșelătoria și mai credibilă, uneori victima primește înainte un mesaj text care pare transmis de instituția financiară și prin care este anunțată că urmează să fie contactată de un reprezentant al departamentului de securitate.

De asemenea, infractorii pot deține deja anumite informații despre persoana vizată, precum numele, numărul de telefon sau adresa de e-mail, obținute în urma unor breșe de securitate ori din surse publice. Folosirea acestor date în timpul apelului este menită să consolideze impresia că interlocutorul este un reprezentant autentic al instituției.

Ce NU vă va cere niciodată o instituție financiară

Poliția subliniază că nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, date complete ale cardului sau aprobarea unor tranzacții pentru „protejarea” contului.

De asemenea, reprezentanții legitimi ai instituțiilor financiare nu cer instalarea unor aplicații de control la distanță și nu solicită transferarea banilor în așa-numite „conturi sigure”. Astfel de cereri reprezintă semnale clare ale unei posibile tentative de fraudă.

Cum vă puteți proteja

Poliția recomandă cetățenilor să nu divulge niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP sau alte date de autentificare și să nu transmită datele complete ale cardului ori codul CVV/CVC.

De asemenea, nu trebuie aprobate tranzacții sau notificări în aplicația bancară pe care persoana nu le-a inițiat personal și nu trebuie instalate aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane care sună.

Dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să împiedice verificarea informațiilor, recomandarea este ca apelul să fie întrerupt.

Ulterior, solicitarea trebuie verificată contactând instituția financiară prin canalele oficiale de comunicare, nu folosind numărul de telefon furnizat de persoana care a apelat.

Poliția recomandă și activarea notificărilor pentru tranzacții și a mecanismelor suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare. Totodată, este important ca membrii familiei, în special persoanele vârstnice, să fie informați cu privire la aceste metode de fraudă.

În contextul dezvoltării continue a criminalității informatice, autoritățile atrag atenția că înțelegerea modului de operare al infractorilor, verificarea informațiilor prin surse oficiale și refuzul de a divulga date confidențiale prin telefon pot preveni pierderi financiare importante.